Colțurile de viață
– cum ne acomodăm cu ordinea și haosul!

  Deci unul e obsedat de ordine și vrea ca fiecare lucru să aibă locul lui (de parcă o să moară lumea dacă lași un pic de dezordine), iar celălalt este artist al haosului și consideră că fiecare locuință are nevoie de un „colț de libertate” unde totul poate „dansa” în voie. Iar acum… cum facem să supraviețuim?

Așadar, colțurile noastre de viață sunt cele care fac diferența! Fiecare dintre noi are un loc unde ordinea e impecabilă, iar în altul… totul este haos!

∎ Io sunt un dezastru când vine vorba de artă. Aici, fiecare tablou e o explozie de culoare și formă, nimic nu are locul lui și totul se întâmplă la voia întâmplării. Fiecare pensulă aruncată și fiecare strop de vopsea îți spune o poveste despre „căutarea perfectă prin haos”. Pe lângă asta, în rest, totul trebuie să fie perfect organizat – liste, categorii, totul e la locul lui.

∎ El, pe de altă parte… e genul de persoană care face curățenie pe calculator cu mănuși (și da, am zis „mănuși” ca să fie totul ultra-steril), ordonând hainele ca un soldat în cazarmă și, de asemenea, ar putea să stea minute bune să aranjeze vasele din chiuvetă ca să nu existe vreo farfurie „nealiniată”. Dar, când vine vorba de alte lucruri care nu sunt legate de „îmbrăcat, mâncat sau tehnologie”, el nu mai e chiar atât de obsesiv-perfecționist.