De la fum la SmartPhone
– comunicarea a evoluat, oamenii nu…

Comunicarea e una dintre cele mai mari iluzii sociale… Toată lumea comunică, nimeni nu înțelege nimic…

Trăim într-o lume în care toți se bat cu pumnii în piept că „știu să comunice”… Serios? Dacă mai aud încă o dată „comunicarea e cheia”, cred că-mi iau bagajul și mă mut în peștera lui Plato cu umbrele… Ironia?!? Platon vorbea acum 2000 de ani despre oameni care văd doar umbre pe peretele unei peșteri și cred că aia e realitatea. Exact așa arată și „comunicarea” modernă: tu vorbești, el prinde o umbră de idee, o interpretează după capul lui și gata, e convins că știe tot adevărul… Dacă Platon ar trăi azi, probabil ar spune că nici umbrele nu le mai înțelegem… doar pixelii de pe ecran.

Oamenii au confundat comunicarea cu cititul pe diagonală a 3 propoziții și dat din cap ca păpușile de pe bord: „aha, am înțeles”… Nu, n-ai înțeles. You know nothing, Jon Snow, dar ești convins că ești expert. Asta nu e comunicare, e monolog cu public.

Hai să facem și un mic remember istoric, ca să le stric feng-shui-ul „regilor comunicării”:

 ∎ În Antichitate, oamenii comunicau prin fum… și era simplu: fum gros = pericol, fum subțire = liniște. Nu trebuia să faci psihologie, DAR măcar înțelegeai semnalul…
 ∎ În Evul Mediu, comunicarea era scrisoarea – o scriai, o sigilai, și omul știa ce vrei… Clar și concis!
 ∎ Azi? Avem WhatsApp, mesaje vocale, emoji-uri, gif-uri, TikTok-uri… și cu toate astea, lumea pricepe mai puțin decât omul din peșteră.

Științific vorbind, comunicarea nu e doar „am zis” și „ai auzit”. E un proces complex (feedback loop): emiți mesajul → receptorul decodifică → îți confirmă înțelegerea. Dar majoritatea se opresc la faza „am zis”. Și cred că au bifat comunicarea… Restul? Nu e treaba mea că n-a înțeles! Asta se numește analfabetism emoțional cu pretenții de orator expert!