Masculul sensibil…
pampalau castrat sau bărbat adevărat?
Nu știu cine a lansat mitul ăla dubios că dacă un bărbat devine sensibil, i se evaporă testosteronul și i se ofilește bărbăția, dar sper sincer că și-a prins “ego-ul” în fermoarul de la pantaloni. Sensibil NU înseamnă slab. Și, mai ales, nu înseamnă că devii „pampalau” doar pentru că ai empatie și bun-simț.
Serios acum… când o femeie zice „aș vrea să fii mai sensibil”, NU îți cere să-ți pui cercei cu fluturași și să suspini la finalul Titanicului. Nu zice „te rog, devino preș de intrare emoțional!” Zice doar că ai voie să simți, bossulica… nu te ia nimeni la mișto.
Da, ai auzit bine. Să fii sensibil NU înseamnă că femeia „te comandă”. Înseamnă că ai creier, nu doar mușchi. Că ai emoții, nu doar orgoliu. Că știi când să taci și să îmbrățișezi… și când să-ți impui limitele, cu blândețe, dar ferm.
Da’ ce să vezi? Automat, în mintea brăduțului crescut cu „băieții nu plâng”, se activează panica: „Vrea să mă facă pampalau! Să-mi ia controlul! Să devin bărbat decorativ, fără coloană!” Nu, chiar deloc… vrea doar să nu fii un cactus cu față de om.
∎ Cum s-a ajuns aici?
Cum s-a prostit o întreagă generație de bărbați să creadă că dacă ai empatie ți se pensionează “ego-ul”? Că dacă nu-i zici femeii tale „Exagerezi. Iar.” atunci gata, ai fost castrat emoțional…
Îți dau un indiciu: dacă îți tratezi femeia ca pe băieții cu care bei bere și te uiți la meciuri, nu te mira că nu mai pupi tu nici sex, nici tandrețe, nici respect.
Dacă pentru tine „sensibilitate” înseamnă „îi fac toate poftele și-mi anulez personalitatea”… felicitări, n-ai înțeles nimic.
Sensibil nu înseamnă obedient. Înseamnă prezent. Asumat. Uman.
∎ Înseamnă că știi să porți o conversație mai profundă decât “Ce mâncăm” și “Ai văzut golul ăla?”.
∎ Înseamnă că nu te sperii când femeia din fața ta plânge, se deschide sau te provoacă să te cunoști.
∎ Și, mai ales, că nu te porți cu ea de parcă e colegul tău de garsonieră, nu partenera TA.
Vrei o femeie feminină, tandră, plină de iubire?
Surpriză! NU o obții cu aroganță și absență emoțională.
Femeile nu se udă “la suflet” când le ignori sau când le spui că “e doar in mintea ta”. Se închid. Se sting. Sau pleacă.
∎ Și știi ce e mai trist?
Că unii dintre voi credeți că sensibil e o slăbiciune doar pentru că n-ați cunoscut niciodată ce înseamnă să fii cu adevărat bărbat – nu pe exterior, nu în bancuri de cârciumă, ci în capacitatea de a iubi fără să vă fie frică că vă cade coroana .
Dar e greu, nu?
∎ Că nimeni nu v-a învățat că poți fi și STÂNCĂ și APA care curge peste ea.
∎ Că poți fi și scut, și mângâiere.
∎ Că puterea nu stă în rigiditate, ci în echilibru.
„Rețetă de masculinitate” scrisă pe prospect de pastile pentru ego inflamat:
Femeile nu vor pampalai.
Vor bărbați care știu când să fie STÂNCĂ și când să fie ADĂPOST.
Care știu să fie și duri, și blânzi – în funcție de ce cere momentul.
Și, de fapt… asta chiar e masculinitatea reală.
Dacă n-ai înțeles asta, pune-ți lacăt pe gură și lasă bărbații adevărați să te învețe cum se face.
Tu de ce ții mai mult la imaginea de bărbat dur decât la femeia care încă te mai iubește?
Cum ziceau Dacii în antichitate: „distribuie pe Facebook ca să citească și alții”
Dacă ți-a plăcut ce am scris mai sus… pregătește-te să simți mai mult.
Mai jos, ai cele mai citite articole care au schimbat relații.
Certurile care te apropie: Cum conflictele pot salva (nu distruge) o relație
Dacă te iubește, de ce doarme cu spatele la tine? Adevărul incomod despre somnul în cuplu
Iubirea nu e suficientă: De ce relațiile se destramă, chiar dacă vă iubiți
Vulnerabilitatea bărbatului: cea mai ignorată armă secretă în relații