Satana, Satana…
dar Satana ta!
Într-o relație sănătoasă trebuie să fii blândă, calmă, răbdătoare, plină de zen, să radiezi doar iubire, să respiri doar fluturași roz… așa zice psihologia, așa zic filmele, așa zic guru de pe Facebook… Well, la mine scrie altceva pe ecuson – nume “Satana”… jobul – să-l grizonez… și culmea, nu m-a părăsit – ba chiar mă iubește mai mult!
E ceva ce iubesc la noi doi… momentul ăla în care, din senin, lui i se oprește respirația fix o fracțiune de secundă… și nu pentru că i-am șoptit ceva romantic la ureche… Nu… ci pentru că am momentul ăla în care mă transform brusc, ca furtuna… un dialect doar al nostru, în care EL nu știe dacă urmează să-l pup sau să-i iau sufletul pe contract semnat! Și fix în secunda aia de apnee, îl iubesc și mai mult! Pentru că e ceva cu totul magic în cum rămâne nemișcat, nerespirând, cu zâmbetul ăla de parcă și-a găsit fericirea în iad! Și nu știu cum se vede din afară, dar în secunda aia, el e cel mai iubit om de pe planetă! Și da, recunosc, ca orice femeie care a trăit asta – îmi place să-l văd cum EL (mare, blând, cu suflet cât casa), tocmai el se face puțin mic când scot colții și ghearele… dar rămâne pe loc, cu zâmbetul ăla de “Doamne, cât o iubesc, chiar și când mă termină!”…
Asta e arta supremă a intimității – să știi că poți fi imperfect, ironic, un pic de drăcușor combinat cu demon devastator, și totuși să fii iubit… și îmi place să cred că fiecare cuplu are micile lui “arme secrete”… la noi, e acel moment scurt, dar intens, în care aerul devine mai greu și el își amintește că sunt mică, dar nu inofensivă! Exact combinația perfectă între “e dragostea vieții mele” și “mai bine n-o enervez azi”… Da, știu deja… unii n-or să înțeleagă… or să creadă c-a toxicitate… AIA E! să creadă… ăștia sunt oamenii care stau cuminți în fotoliu și dau like-uri la postări cu citate despre iubire pură, curată… dar n-au râs niciodată cu lacrimi când s-a terminat cu “Vino la mine în brațe, Satano!”
Adevărul e simplu – cu cine nu-ți pasă, nu devii Satana… cu cine iubești, DA! Pentru că doar lângă omul tău poți fi complet tu – cu sarcasm, cu gură mare, cu replici care ar speria un alt bărbat, dar pe el îl fac să se îndrăgostească și mai tare! Pentru că e teasing afectiv, e gluma aia care întărește conexiunea – e modalitatea prin care spunem că suntem suficient de apropiați încât să ne permitem și glumele astea fără teamă că relația se zdruncină! E și testarea siguranței emoționale – când ești puțin “rea” și vezi că el nu se sperie și fuge, creierul primește confirmarea că “E în siguranță să fiu io complet!”… doar în cuplurile fragile, oamenii evită să fie ironici sau acizi, ca să nu declanșeze certuri… identitatea cuplului devine punte comună a legăturii – “Noi suntem aia care se tachinează și râd ca nebunii din nimic… cu lacrimi… și la 90 de ani!”
Problema e că oamenii cred că iubirea adevărată e numai cu flori, inimioare și roz pufos! NU… adevărata iubire e când îți permiți să fii tu, fără mască, fără filtre, fără grijă să nu-l rănești – pentru că știi că nu se rupe în două de la o mică ironie… ba din contră, se lipește și mai tare de tine! Și da, te poate enerva uneori… și fix atunci scot privirea aia cu care, dacă m-aș uita la o floare, s-ar ofili pe loc. El știe… și se topește! Pentru că doar când iubești pe cineva cu adevărat, îți permiți luxul să fii… Satana lui!
Și să fim sinceri – relațiile alea unde totul e roz și pufos și drăgălaș și cu “puișor” la fiecare 2 propoziții… se sting! În schimb, relațiile unde femeia știe să fie și dulce și puțin diabolică… alea ard! Și ard frumos o viață! Pentru că asta e adevărul – această “răutate” dulce, condimentată cu iubire, face ca partenerul să știe că fix pe el îl alegi să-ți vadă toate fețele! Restul? Pot să creadă că ești înger… el știe adevărul… și îl adoră!
Dacă n-ai trăit niciodată momentul ăla în care partenerul tău își ține respirația și face un micro-infarct pentru că nu știe dacă urmează să râdeți împreună cu lacrimi sau urmează să-l dezintegrezi… probabil n-ai trăit niciodată o iubire care să-ți curgă prin tot corpul… și dacă nu ți-ai permis niciodată să fii Satana pentru el, poate nu ai ajuns încă în “iadul” potrivit, lângă omul cu care să te simți suficient de în siguranță ca să fii și înger și demon!
Tu ești conștient că relația numai cu drăgălășenie și “puișor”, fără scânteia aia de teamă jucăușă… e doar plictiseală cu fundiță?!
Cum ziceau Dacii în antichitate: „distribuie pe Facebook ca să citească și alții”
Dacă ți-a plăcut ce am scris mai sus… pregătește-te să simți mai mult.
Mai jos, ai cele mai citite articole care au schimbat relații.







